Studii si competente, sau pile si noroc?

28 Aprilie 2010  |  V: 4508  |   |  Autor: Adela


Ce conteaza mai mult, intr-o economie de piata bolnava la pat, si intr-o piata a muncii tematoare si regresiva? Iata o intrebare la care s-au gandit multi dintre noi, la un moment dat, de cand conditiile pe piata muncii s-au inrautatit.

Fie ca iti doresti sa iti schimbi locul de munca, fie ca esti absolvent si acum iti cauti primul loc de munca, cu precadere in aceasta perioada, dureaza foarte mult pana gasesti ceea ce cauti. Dintr-un studiu despre piata muncii din Romania reiese ca 88,6% dintre respondenti cred ca succesul in cariera este legat de relatiile, sau altfel spus, “pilele” pe care le ai, si ca totul functioneaza pe principiul “in Romania nu conteaza ce stii, conteaza pe cine stii”. De foarte multe ori, se intampla ca unii dintre noi, in ciuda faptului ca au toate calificarile, sa fie respinsi dupa interviuri, doar pentru ca o cunostinta a altcuiva, mai mult sau mai putin influent in acea firma, a obtinut pozitia respectiva. Insa, chiar si in conditiile actuale ale pietei muncii, recrutorii sustin faptul ca 40 – 60% din angajarile care se fac in aceasta perioada se bazeaza, in primul rand, pe experienta, performanta, si abilitati de comunicare. Asadar, practic, sanse exista sa gasesti un loc de munca bun, dar totul depinde de modul in care te prezinti in fata angajatorilor.

Mai mult, ceea ce se considera a fi “punere de pile” este deseori interpretata gresit, practica de resurse umane incurajand angajatii unei companii sa recomande cunostinte sau prieteni pentru posturile libere, deoarece aceasta este cea mai necostisitoare metoda de recrutare. In plus, angajatul care recomanda pe cineva reprezinta o garantie morala pentru persoana recomandata, si poate face si o prima analiza daca persoana recomandata este sau nu potrivita culturii si specificului companiei. Dupa recomandare, departamentul de Resurse Umane si superiorul direct preiau procesul de recrutare, evalueaza competentele si aptitudinile candidatului si iau impreuna decizia finala. In urma evaluarilor, candidatul recomandat poate fi angajat sau nu, dar, in acel moment, nota de subiectivism din recomandare nu mai exista.

Bineinteles ca exista sansa ca un angajator sa nu-ti vada CV-ul decat in cazul in care ti-l recomanda un angajat al companiei respective, iar acest lucru se intampla cu precadere in aceasta perioada, cand concurenta pentru un loc de munca este mai acerba decat oricand, fapt ce se datoreaza in primul rand somajului, si apoi atmosferei de lucru tensionate din cadrul companiilor care nu inregistreaza venituri si care se fac eforturi sa obtina contracte cu potentialii clienti si parteneri. Sigur ca se intampla si exceptii, cand un candidat este angajat ca o favoare facuta persoanei care il recomanda, sau din datorie fata de aceasta, ba chiar exista situatii cand se creeaza posturi special pentru cate un candidat, tot din motivele descrise mai sus. Insa, in economia de piata, un antreprenor adevarat nu ar trebui sa-si permita sa nu faca angajari pe baza criteriilor de experienta si performanta, chiar daca li se garanteaza obtinerea unui contract in schimbul angajarii unor persoane. Pe termen lung, aceasta decizie nu aduce castiguri firmei, deoarece multi candidati angajati in acest mod se dovedesc incapabili sa performeze in mod adecvat in raport cu sarcinile de serviciu, iar obligatiile care au determinat angajatorul sa-i angajeze il vor impiedica pe acesta din urma sa-i concedieze mai tarziu. Daca tu, ca intreprinzator, ti-ai riscat securitatea financiara ca sa investesti intr-o idee de afacere, nu este indicat sa angajezi oameni doar pentru ca ti-au fost recomandati, deoarece, daca se dovedesc a fi incompetenti, iti vor impiedica dezvoltarea, si vei ajunge sa-ti pui singur bete in roate.

Un punct de vedere al recrutorilor este ca multi candidati se impiedica de motivul „pilelor” pentru a justifica un parcurs profesional mediocru, deteminat, de fapt, de lipsa de incredere in ei sau de faptul ca nu au destule competente. Nu trebuie sa te convinga gandul ca numai asa reusesti, pentru ca asta ar insemna sa accepti ca nu ai niciun viitor. Trebuie sa ai incredere ca vei reusi, daca-ti dai interesul in fiecare zi sa duci la bun sfarsit tot ce ai de facut, daca ai rabdarea sa astepti cativa ani dupa ce ai terminat studiile pentru a acumula experienta care te face un bun specialist, si daca esti dispus ca, din cand in cand, sa-ti imbunatatesti stilul de lucru urmand cursuri de calificare si certificare in domeniul in care lucrezi.

Ai putea sa iei in considerare si reversul medaliei, acela ca oamenii de afaceri, indiferent daca vorbim de IMM-uri, sau de companii multinationale, se plang de cat de greu este sa gasesti oameni de calitate, buni profesionisti si dedicati meseriei lor. Adevarul este ca oamenii buni sunt foarte rari, si, daca stai sa te gandesti, ajungi la concluzia ca multi sunt preocupati doar de a obtine un loc de munca bine platit.
Asadar, in loc sa ne plangem ca nu avem “pile” sau noroc, mai bine cautam sa ne imbunatatim cunostintele, si sa ne dezvoltam abilitatile interpersonale si capacitatea de comunicare. Pana la urma e vorba doar de atitudinea de luptator si de motivatia fiecaruia dintre noi. Succes!
 

Autor: Adela
Tags: angajare, compentente, pile, recomandare



Adauga comentariu

(nu va fi public) Imagine validare